Mii de ani am zăcut în minciună. Cronicile bizantine spun că prima expresie vlahă notată de un cronicar a fost „Torna torna fratre“ prezentă în cronica lui Teofilactos Simocattes, dar și în cea a lui Teofannes Confessor în secolele V-VI d.Hr. Sau că prima mărturie apărută în limba română este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521), un fel de notă de turnătorie redevenită celebră odată cu regimul comunist ale cărui obiceiuri de minciună și trădare ne bântuie și acum cu fală.
FALS.
După retragerea Aureliană din 271 din Dacia – motiv pentru care triburile barbare maghiare ce au venit cam șase sute de ani mai târziu spun în mod fals că aici nu au găsit urmă de om ci doar așa, amurg, brânză, barză, viezure, baltă, bordei, bâtlan, dulăi, ciocârlii, genune, ghiont, gorun, ghionoaie sau copaci – practic au mai rămas dovezi milenare de iubire și propășire.
Revenind amintim că după celebra retragere aureliană unele documente au fost păstrate cu sfințenie de Imperiul Roman și ulterior de papistașii de la Vatican.
Astfel s-a găsit celebrul poem în limba dacă cum ar spune Funar, sau latina vulgară cum ar aprecia Tokeș scrisă de Publius Ovidiu Naso, unul din cei mai mari poeți ai imperiului trimis de împăratul Augustus spre recreere și recuperare ideologică în anul 8 după Hristos la Tomis, poet pe care augustul în loc să îl lase să se destrăbăleze pe Coasta de Azur l-a exilat pe Pontul Euxin. De ce? Pentru că poetul se jucase de-a mama și tata cu Juliana, nepoata și favorita împăratului.
Dar în toată destrăbălarea sexului poate exista și un bine.
Astfel aflăm acum cu uimire după două milenii , 17 ani și nu știm exact câte minute din biblioteca secretă a Vaticanului că tarabostesul de Buruienești Georgestos ar fi plătit în acea vreme mai multe care de arginți poetului întristat la cazinoul din Constanța că să-i creeze o capodoperă pentru flebețea sa de etnie romă – adevărații arhitecți&creatori ai Rromei – Antonica.
Din păcate din poem a rezistat doar o parte, o strofă pe care o redăm aici ca dovadă că limba romană vorbită și acuma la Roma este de sorginte dacică. Deci:
,,Tenera Antonia inter pedes
Magna crăpătura has
Lunga, lata et profundus
E de silvae circumventum”
Trăiască imperiul dac. Și tarabostesul Georgestos iubitorul.
Acest Romeo ( vedeți, totul se leagă) de Buruienești.
Iulian Rinder
