Primăria Brașov a anunțat că primarul Allen Coliban s-a întâlnit vineri cu vicepreședintele Parlamentului maghiar, dr. Koloman Brenner, în cadrul vizitei pe care oficialul o efectuează în România au remarcat ăn premieră cei de la saitul Litera 9.

Iată declarațiile celor doi politicieni.

„A fost o vizită în care domnul vicepreședinte al Parlamentului maghiar a venit în România pentru a discuta despre multiculturalism și despre calea europeană comună, dar o vizită în care am discutat și despre aspecte mai concrete, care țin de pandemia de Covid, țin de turism și de oferta brașoveană, dar totodată și de lucrurile de care Brașovul are nevoie pentru a se dezvolta. Am vorbit despre mediul economic, despre adaptarea sa la noul context, despre provocările pe care atât statul român, cât și cel maghiar le au în această zonă și despre felul în care am putea să facem schimb de bune practici în aceste subiecte. Cred că este foarte important să reafirmăm diversitatea multiculturală a Brașovului. Cu fiecare ocazie de acest gen să fim mai conștienți că acesta este lucrul care reprezintă o valoare pentru Brașov. În momentul în care vom ști că suntem un oraș unic și foarte dezvoltat din acest punct de vedere – avem licee în trei limbi, avem lăcașuri de cult pentru toate etniile reprezentate în Brașov – vom fi probabil mult mai mândri și ne vom folosi de asta ca de un element identitar. Iar toate aceste contacte diplomatice, precum cel de astăzi, deschid noi perspective. De schimburi culturale, de schimburi sportive, inclusiv de schimburi economice”, a declarat primarul Allen Coliban.

„M-am bucurat foarte mult că aici, la Brașov, în Kronstadt, am putut să port discuții cu un primar cu viziuni politice atât de asemănătoare, care, la fel ca mine, crede în acea cale europeană importantă pentru multiculturalitatea prezentă în mod tradiţional în acest oraş. În calitate de vicepreședinte al Parlamentului maghiar, este în sarcina mea să vizitez zone în care există comunități maghiare mai mari.

Motivul pentru care am ales Brașovul ca țel al vizitei mele este faptul că aici se află și o comunitate germană reprezentativă (pe lângă cea maghiară, n.n.), eu fiind și președinte al comunității germane din Ungaria. Sunt în acord cu primarul dumneavoastră că toate popoarele din Europa Centrală și de Est ar trebui să se cunoască mai bine și doar atunci vom atinge un nivel de bunăstare și libertate în cadrul Uniunii Europene, pe de o parte prin păstrarea tradițiilor comunităților noastre locale, și pe de altă parte având răspunsuri pentru provocările secolului XXI în Uniunea Europeană”, a declarat dr. Koloman Brenner.

Dincolo de aceste declarații, trebuie precizat că domnul Koloman Brenner este membru în partidul Jobbik, caracterizat ca având o ideologie radicală, neo-nazistă, neo-fascistă, ultra-naționalistă. Este greu de crezut că  Primăria Brașov și Allen Coliban nu au știut acest detaliu dar este probabil că au ales să nu-l comunice.

Consilierul lui Coliban, Laszlo Barabas susţine Garda Magiară, aripă paramilitară interzisă chiar şi în Ungaria!!!

La întâlnirea primarului Allen Coliban cu vicepreședintele Parlamentului Maghiar, Koloman Brenner a participat și consilierul primarului, Laszlo Barabas. Acesta este membru UDMR, partid care a avut în 2019 o inițiativă legislativă ce prevedea înființarea de unități de voluntari pentru asigurarea ordinii publice, conform G4 media. Aceste unități de voluntari sunt cunoscute și sub numele de Garda Maghiară, unități înființate în Ungaria de către partidul Jobbik. Aceste unități au fost scoase în afara legii în Ungaria.

În imagininile următoare, Garda Maghiară manifestând în localitatea Kenderes din Ungaria, aducând omagiu liderului maghiar din al doilea Război Mondial, Miklos Horthy.

Cine sunt cei de la Jobbik

Mișcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik) este o mișcare care insistă asupra apărării identității istorice și culturii maghiare, familiei, precum și autoritarismului. Urmărește să apere mediul înconjurător și agricultura maghiară. Partidul Jobbik se declară contra „liberalismului sălbatic” și contra comunismului. Mișcarea denunță nedreptatea socială și cere o reprimare susținută a criminalității, atribuite în general țiganilor (romilor). Partidul consideră că situația demografică a Ungariei este gravă, pe punctul de a amenința supraviețuirea țării. Este brațul politic al miliției paramilitare Garda Maghiară.

Potrivit partidului Jobbik, învățământul moral și educația religioasă nu trebuie separate. Astfel, partidul Jobbik se opune avortului, în numele vieții umane și al demnității. Partid eurosceptic, antisemitic, antiimigrație, oponențiii săi îl califică drept xenofob, această xenofobie fiind îndreptată mai ales contra țiganilor (Sinti și Roma) și contra evreilor.

Începând cu 2014, Jobbik a început a se redefini ca un partid al oamenilor conservatori și a schimbat elementele controversate ale comunicării sale. Conform Manifestului partidului pe liniile directoare ale unui viitor guvern, Jobbik reprezintă toți cetățenii și oamenii din Ungaria și își propune să construiască o identitate națională modernă, respingând șovinismul secolului XX. După alegerile parlamentare maghiare din 8 aprilie 2018, partidul a primit 1.092.806 de voturi, asigurând 19,06% din total, ceea ce l-a făcut cel de-al doilea partid major al Ungariei în Adunarea Națională. Amintim că în 2018, Jobbik a propus  ca 2020 să fie declarat an memorial pentru Tratatul de la Trianon.

Jobbik şi formaţiunea paramilitară Garda Maghiară

Pe 25 august 2007 Mișcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik),  a oficiat o ceremonie în care a înființat o organizație paramilitară, Garda Maghiară.

Cu această ocazie, primii membri ai Gărzii și-au depus jurământul. Garda Maghiară a folosit de la începutul existenței sale simboluri din recuzita formațiunilor fasciste   din Ungaria interbelică.

Liderii formațiunii s-au remarcat printr-o retorică rasistă și xenofobă, ceea ce a dus la scoaterea formațiunii în afara legii.

Liderii Gărzii Maghiare au declarat că doresc «să apere Ungaria pe plan fizic, moral și intelectual», Garda fiind considerată drept moștenitoarea Partidului Crucilor cu Săgeți datorită uniformei negre, a jurământului de credință, și a utilizării drapelului alb striat cu roșu, emblemă legendară a liderului tribal Árpád, emblemă instrumentalizată ideologic de Partidul Crucilor cu Săgeţi.

În Harghita, câțiva tineri mai exaltați au făcut demersuri, încă din 2007, pe lângă liderii Gărzii Maghiare pentru a înființa în România  o subunitate, numită Plutonul Secuiesc. Liderul grupului care făcea demersurile era Csibi Barna, din Miercurea Ciuc.

Garda Maghiară și-a mai făcut cunoscută prezența în România pe 1 decembie 2009 când un grup de șase membri s-au comportat provocator în Cluj Napoca cu ocazia a 91 de ani de la înființarea Batalionului Secuiesc, purtând însemne ale Ungariei Mari chiar de ziua națională a României.

Iulian Rinder ( foto Litera 9)