EDITORIAL

Alegeri faine: virginica gonflabilă și căpcăunul!

Am remarcat o mare frăsuneală, o isterie a presei deantoloage, o lăcărmație televizată sau scrisă că se întîmplă ceva rău în forța României, ca să citez din Războiul Stelelor.

Clar, oficial se prăbușește în neantul istoriei republica inexistentă dar neo-corporatistă, lupta revoluționară, mândria globalistă și alte căcaturi.

Asta latră de două zile deontologii. Precizare: deontologii de presă sunt subspecia meseriei care iubesc cel mai mult șpaga.

Este o agitație în tocul puteri, un necaz plângăcios al tineretului frumos și liber de educație cum că un căpcăun fascist poate deveni președintele României. Idioții funcționali și influencerii – respectiv acea categorie de retardați ce nu au nici o meserie și care pe vremea comunismului se numeau activiști de partid,  am mai spus asta – iar au ieșit la atac. Bocesc ca niște bocitoare plătite – tautologia a fost voită – la vuvuzeaua unei gonflabile corporatiste.

Deontologii omit să spună că peste 90% din banii obținuți ca să grohăiască alarmist vin de la stat sau companii de stat. Așa că au inventat pericolul căpcăunului.

Au scos fin din congelatorul istoriei pericolul fascist.

Fals. Georgescu este doar un conservator. Nu știm exact de care, pentru că și ramura conservatoare, care a dispărut în România dinaintea primului război mondial ca fortă, are incluse patru dimensiuni: cea temperamentală referitoare la opoziția a omului la riscuri necunuscute, cea posesivă a obsesiei proprietăților particulare, cea practică a acțiunii în favorea ta ca proprietar și cea filosofică  a priorității ordinii naturale așa cum spune și Samuel Hantington în secolul trecut sau Hobbes în secolul șaptesprezece.

Din aceste perspective conservatoare îl putem privi pe Georgescu ca o reinventare a clasicului firesc.

Prin Lasconi ne întoarcem la tribulațiile socialismului revoluționar.

Însă.

Ea este femeia gonfabilă politic prezentă  prin feminismul nerespectuos la adresa femeii. Ea duce mai departe concepția marxist-globalistă despre lume și societate, doctrină autointitulat ștințifică. Preluînd într-un climat favorabil ideea de valoare muncă din tratatele economice engleze – știți că nesimțiți aceștia au inventat și proverbul ,,timpul reprezintă bani”?  – ce reprezuntă un fals și uz de fals, timpul înseamnă libertate nu slugărnicia față de ceva inventat de noi – sau din utopismul social francez, vorbind mereu – concept preluat de la grecii antici ce doreau ideea de cetatea perfectă – pentru a păși spre iluzia unei societății ideale, prin această distopie se ajunge la socialismul neo marxist promovat de femeia gonflabilă Lasconi.

Ea vorbește de lupta cu legionarii și mai rău de lupta cu națiunea, teme preferate ale lui Marx sau Engels.

Ce spuneu ei: ,,Lupta de clasă, revoluția, statul dictaturii proletariatului – a se citi acum a corporatismului – sunt piloni ai doctrinei marxiste, devin mijloacele rezolvării conflictului  dintre muncitori  și burghezii proprietari. Istoria oricăriei societăți este istoria luptei dintre clase, o luptă neîntrerupă, când acunsă când fățișă. O luptă care de fiecare dată se sfârșește printr-o prefacere revoluționară a întregii societăți”. Prost și cu mult sânge nevinovat  am preciza noi la această ,,prefacere”.

Totodată Marx și Engels solicitau ,,ruptura cea mai radicală cu ideile tradiționale”. Precum Lasconi acum. Mai mult ei sustineau că sunt superiori – apropo cuvânt folosit un secol mai târziu și de naziști – mulțimii  pentru căci doar ei înțeleg ,,limpede condițiile, mersul și rezultatele mișcării maselor”

Ce aveți de spus? Ce alegeți un ..căpcăun” conservator sau femeia gonflabilă ce merge pe linia socialismului reformator bernestenian dar și  marxist corporatist ( Toffler, vedeți și omul modular) /

Mai ales că Lasconi  plimbă cadavrul iluziei fasciste cu forța nesimțitului aplicat spre tehnologizații noninteligeți.

Și hai să-mi iau înjurărurile necesare la final făcând o mică paralelelă:

Georgescu pentru noi este Victor Orban doi!

Hai că merge. Adio globalism. Oamenii modulari să fie slugile corporatismului eșuat. Nu eu!

Iulian RINDER

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *