n timpul unei întâlniri de vineri seară, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Friedrich Merz l-au îndemnat pe premierul belgian Bart De Wever să renunțe la vetoul țării sale privind convertirea a 190 de miliarde de euro din active blocate ale băncii centrale rusești – majoritatea deținute la Euroclear din Bruxelles – într-un împrumut pe termen lung pentru Ucraina. De Wever a refuzat, lăsând planul blocat cu doar două săptămâni înainte de întâlnirea importantă a liderilor guvernelor UE. Chiar și așa, von der Leyen a numit discuțiile „constructive”, sugerând că dezbaterea nu s-a încheiat încă.
Planurile Uniunii Europene aflate în discuție sunt de a converti activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei într-un împrumut cu dobândă zero pentru a finanța nevoile militare și bugetare ale Ucrainei în următorii ani. Kievul ar fi obligat să ramburseze împrumutul doar după ce Rusia va încheia războiul și va plăti despăgubiri pentru daunele cauzate – un rezultat care în prezent pare foarte puțin probabil.
Împreună cu premierul german Friedrich Merz, von der Leyen s-a întâlnit vineri cu liderul belgian pentru a obține un consens asupra planului, în pregătirea summitului Consiliului European din 18-19 decembrie. De Wever s-a opus acestei măsuri de la bun început, spunând că aceasta prezintă un risc financiar inacceptabil pentru Bruxelles – unul care ar putea falimenta efectiv țara – și a avertizat, de asemenea, că ar submina eforturile de pace în curs ale SUA.
„Dacă luăm banii lui Putin, îi folosim, vom fi cu toții responsabili dacă lucrurile merg prost”, le-a spus De Wever altor șefi de guvern europeni la summitul Comunității Politice Europene din octombrie, de la Copenhaga.
Într-un discurs adresat parlamentului belgian săptămâna aceasta, De Wever a subliniat că va susține planul de confiscare doar dacă riscul financiar este împărțit în întreaga Uniune Europeană și a declarat că propunerile actuale ale Comisiei nu îndeplinesc cerințele minime ale Belgiei. De asemenea, el a respins sugestiile conform cărora Belgia blochează inițiativa, insistând că guvernul a lucrat „constructiv” și a prezentat opțiuni alternative. „Suntem europeni loiali și suntem loiali Ucrainei”, a spus el.
Însă De Wever nu este singurul care are remuşcări în legătură cu planul fără precedent istoric.
Compania de infrastructură financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, a criticat, de asemenea, vineri vehement planul UE. Euroclear – care acționează ca depozitar central de valori mobiliare la nivel global și casă de compensare pentru tranzacțiile cu obligațiuni, acțiuni și fonduri – deține fondurile rusești în valoare de aproximativ 185 de miliarde de euro aflate în discuție.
Un reprezentant al companiei a declarat pentru Euronews că
Deși susținem obiectivul de a sprijini Ucraina, această inițiativă ar putea prezenta riscuri juridice, financiare și de reputație de amploare pentru Euroclear, Belgia, Uniunea Europeană și piețele sale financiare.
Principala preocupare a companiei este riscul de lichiditate: dacă sancțiunile ar fi ridicate în mod neașteptat și statele membre ale UE nu ar putea îndeplini garanția, Euroclear ar putea să nu poată respecta cerințele de rambursare imediate din partea Băncii Centrale a Rusiei.
Purtătorul de cuvânt a avertizat însă că o mișcare precum cea luată în considerare de UE ar putea determina investitorii străini să plece din UE de teama unor viitoare acțiuni unilaterale similare din partea blocului comunitar. Federația bancară Febelfin a fost de acord , afirmând că această mișcare ar putea submina încrederea în piețele financiare europene și ar putea declanșa o scurgere majoră de capitaluri.
Peter Timmermans, directorul general al Federației Întreprinderilor Belgiene, le-a spus vineri șefilor de guvern din UE că ar trebui să se întrebe: „Ce-ar fi dacă Euroclear ar avea sediul în capitala mea? Sunt atunci dispus să-mi asum riscul pe care îl cer acum Belgiei?”
Moscova a condamnat planul, pe care îl consideră un furt ilegal de fonduri suverane. Oficialii ruși au intensificat avertismentele privind represaliile, inclusiv potențiale bătălii legale, confiscări de active ca răspuns și chiar încadrarea acțiunii ca justificare pentru război. Vineri, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat pe Telegram că „acesta ar putea fi clasificat drept un caz special de casus belli în temeiul dreptului internațional, cu toate implicațiile relevante pentru Bruxelles și pentru fiecare țară a UE în parte”.
Autorul articolului este Christina Holmgren-Larson redactor senior la europeanconservative.com .
