Mai exact, pe 27 noiembrie anul acesta, Comisia Europeană a sancționat Hidroelectrica cu blocarea și penalizarea unor sume de peste 227 de milioane de euro. Cum s-a ajuns aici?
Comisia Europeană a arătat explicit că numirea fostului CEO, Borbély Károly, este neconformă pentru că:
- a făcut parte din structura care organizează selecția,
- 2) a demisionat după începerea procedurii,
- și 3)a fost numit beneficiar al propriei proceduri.
Toate cele anterior menționate reprezintă un precedent clar despre ce înseamnă mimarea procedurilor de selecție și conflictul de interese în numirile din companiile publice Practic aceasta este, în esență, o șmecherie administrativă: selectezi oameni, stabilești regulile, apoi treci în partea cealaltă a mesei și devii „selectatul”.
Mai clar, Comisia Europeană a considerat această practică ca fiind un conflict de interese evident, chiar dacă formal nu încălca un articol anume din legislația românească. Consecința: penalizări masive și obligativitatea reluării procedurii.
Reamintim sancțiunile de la Hidroelectrica ca să vedem similitudinile cu cazul RATBv:
În prezent, România se află deja în situația unei penalizări de 227 de milioane de euro pe jalonul 121, în dreptul Ministerului Energiei. Ministrul spune însă că mare parte din această sumă a fost recuperată datorită procedurilor accelerate după preluarea mandatului. De ce? Pentru că inclusiv pe site-ul Bursei de Valori, informația că procedura de numire a unui nou șef la Hidroelectrica nu a fost dusă la capăt, spune Mediafax.
Deci România riscă o penalizare de 227 de milioane de euro pentru că unii sunt golani iar Ministrul Energiei, Bogdan Ivan ne linișteștea și ne spunea acum o săptămână că : în datele centralizate, estimarea mea este că am reușit să salvăm aproximativ 90 la sută din cei 227 de milioane de euro care erau pierduți ”
Superb. Deci ați recâștigat 90 la sută dar zece la sută rămân taxa plătită de români ca să vă impuneți marionetele voastre în funcții. Excelent, nu mai comentăm.
Totuși să revenim la Brașovul mult prea disponibil pentru eternul edil Scripcaru. Fapte similare cu cele anterior amintite:
În cazul Procedurii 1 pentru numirea Consiliului de Administrație al RATBV, există indicii clare că dl Adrian Căpraru:
– a avut un rol în arhitectura procedurii (prin poziția deținută în cadrul autorității publice tutelare – ATB),
– a influențat sau a avut acces la etapele inițiale: criterii, calendar, comisie, documente,
– ulterior a devenit candidat în propria procedură, depunându-și dosarul în timp ce mecanismul fusese deja construit sub influența lui.
Chiar dacă ar putea exista o demisie ,,formală” – de onoare, din motive de sănătate, din motive personale, etc – aceasta nu are relevanță dacă a intervenit după demararea selecției — exact ca în cazul Hidroelectrica. Dar de ce este asta o problemă?
Pentru că selecția nu mai este „competitivă și independentă”, ci devine, spun oameni din domeniu, nu eu:
– o procedură unde arhitectul devine beneficiar,
– o formă de rotire între „cei care decid” și „cei selectați”,
– o abatere de la regulile OUG 109/2011 și de la principiile asumate chiar de România în fața Comisiei Europene.
Deci ce s-a întâmplat la RATBv este, în fapt, o mimare a guvernanței corporative, exact tiparul sancționat dur de Comisia Europeană la Hidroelectrica.
De ce Scripcaru tace complice la numirile de la RATBV, similiare cu cazul Hidrolelectrica?
Domnule Scripcaru, stimate mare mânuitor de numiri în instituțiile din subordinea primăriei, executate conform voinței dumneavoastră, vă atrag atenția în acest articol: modelul de procedură al dumneavoastră, mă rog, al Primăriei și Consiliului Local Brașov ( pe care le conduceți aproape despotic nu de azi de ieri) pe care îl aplicați la anumite instituții din subordine, precum RATBV ne aminește de ceea ce sa întâmplat la Hidroelectica.
Este exact același calapod.
Pentru a ( vă ) prezenta o simplă concluzie am putea spune că situația dlui Adrian Căpraru de la RATBv reproduce, la scară locală, același mecanism criticat de Comisia Europeană: respectiv acela că persoana care are un rol relevant în organizarea selecției ajunge să fie și candidatul favorizat al aceleiași selecții, în timp ce șeful Primăriei Brașov închide ochii pentru că îi convine acest joc murdar.
Din perspectivă logică dar și legală aceasta modalitate reprezintă un conflict de interese structural, iar procedura este astfel viciată în esența ei.
Soluția, spunem noi nu este o cosmetizare formală tipică administrației Scripcaru, ci reluarea procedurii, exact cum CE a impus la Hidroelectrica.
Dar Scripcaru, cel ce vociferează demagogic despre neregulile de la Compania Apa dar nimic din discursul su nu este legat de reintrarea în legalitate, edilul fiind practic însetat să-și pună oamenii în posturile din conducerea Companiei amintite este….. un Mutulică care și-a ,,înțărcat” plozii slugarnici ai propriilor interese în conducerea RATBV.
Și să ne mirăm atunci că edilul nostru cu o memorie exagerat de selectivă uită de proceduri sau legalitate când are interesul implinit? Întrebarea este retorică.
Q.E.D.
Iulian Rinder
