Am avut la vremea respectivă acest articol, dar dl. Alexandru Petrescu de la ,,Gezeta Braşovului” a acţionat mai rapid decât mine – felicitări – şi l-a publicat primul.
Îl reiau pentru că merită acest subiect readus în atenţia autorităţilor. De ce? Pentru că până şi Corpul de Control al premierului A. Năstatse din 2004 estima frauda de la Braşov în afacerea RIAL la 1.000.000.000 dolari – un miliard de dolari mai exact – la vremea respectivă! Am scris acest lucru atunci în ,,Evenimentul Zilei”
Eh, subiectul a ajuns şi la nivel de cercetare ştinţifică, că aia juridică doarme-n… vile. Scripcaru ştie la ce ne referim.
Cercetare științifică a fost realizată de profesorul Ștefan UNGUREAN şi publicată pe site-ul http://www.romaniasociala.ro – Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Academia Română.
Profesia domnului Ștefan UNGUREAN este de sociolog, iar ocupația: este acea de conferențiar la Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea ,,Transilvania” din Brașov.
Despre proprietari. La naționalizarea din 1950, conform Rolul Fiscal nr. 59 din arhiva Primăriei Brașov, la imobilul de pe strada Castelului nr. 46 (fost Castelului nr. 44), apare numele Weinhold Henrich și el este cel care a plătit ultimele impozite, din 1948 și 1949. Tot Weinhold Henrich a fost deportat împreună cu soția, fiica și doi nepoți în 1952 de la aceeași adresă.
Începutul acestui caz pleacă de la o sentință dată în noiembrie 2000 de către Judecătoria Brașov care atribuie lui Constantin Dora o treime din imobilele de pe str. Castelului cu CF 26 cu topurile 4884, 4885, 4886, 4887, 4888 și 4889, fără a preciza numerele de stradă. La proces Constantin Dora a prezentat, pe o copie xerox (neexistând originalul) a unui act fals, de vânzare-cumpărare, care arăta că mama ei, Roza Folker, a cumpărat acea treime din imobilele cu topurile de mai sus de la fostul proprietar, Jekelius Walter, încă din 1961.
În ianuarie în 2001 mama lui Dora, Roza Folker, moartă fiind (!), a fost înscrisă în Cartea funciară 26 Brașov, pentru imobilele în cauză de la numerele top 4884,4885,4886,4887,4888,4889.
Poliția Brașov, prin adresa 711786/16.12.2005 arată că în perioada 9.09.1960 până în 10.02.1963 Roza Folker a fost închisă pentru delapidare, fals și neglijență în serviciu.
De unde rezultă că din închisoare în 1961, în plin regim comunist al lui Dej, cineva și-ar fi investit banii și a cumpărat o treime din trei imobile, 14 apartamente potrivit presei, în speranța că odată și o dată regimul comunist va cădea și va fi proprietară. Faptul că a cumpărat 14 apartamente în timpul lui Gheorghiu Dej din închisoare a apărut ca plauzibil în fața instanţei, aceasta dându-i drept de intabulare. Drept care a plătit o taxă de timbraj, pentru o treime din imobile (14 apartamente) în valoare de 30 de lei bani actuali (echivalentul a 15 covrigi).
Hârtia xerox fără valoare a fost depusă în instanță în 10 noiembrie 2000 și imediat, după șapte zile, la 17 noiembrie 2000, expresie a unei eficiențe ieșite din comun (procesele de acest tip durează luni, dacă nu ani), sentința îi dădea dreptul la intabulare, împroprietărind-o cu o treime din imobilele de la topurile din CF 26. (Dosar nr. 17988/2000, Judecătoria Brașov. La proces, RIAL nu a participat pe motiv că nu a fost înștiințat (?). Pe cale de consecință, RIAL nu și-a anunțat chiriașii care, neștiind de acest proces, nu s-au putut apăra.
Împotriva lui Constantin Dora nu s-a luat nici o măsură. Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, în rezoluţia din 28.12.2005 din dosarul nr. 5893/P/2004, consideră Dora Constantin nu a făptuit falsul, că acesta a fost făcut de un autor necunoscut (AN), iar acest autor nu poate fi cercetat întrucât ,,s-a împlinit termenul de prescripție penală”.
Raportul de expertiză criminalistică a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, la data de 26.05.2005. Sentința greșită a fost dată în 17 noiembrie 2000, termenul de prescripție a faptelor de natură penală a fost în noiembrie 2005, iar procurorul a dat rezoluția de prescriere a faptelor, după o lună după ce s-a împlinit termenul de prescripție, adică 28.12.2005. Adică la 6 luni de când a avut pe masă expertiza cu actul fals, fără să facă nimic între timp. Singura ,,măsură” luată a fost promovarea judecătoarei de la Judecătoria Brașov la Tribunalul Brașov în 2003, în pofida scandalul de presă din ziarele locale şi centrale. .
Nefiind condamnată de Parchet, prin rezoluţia din 28.12.2005 dată de procuror, procesul civil în care Constantin Dora revendică imobilele mergea înainte, cu toate că în instanță s-a prezentat rezoluția Parchetului că actul era fals. Instanța a cerut pentru rezolvarea cazului ca semnatarul actului din 1961 (dovedit fals!), Jekelius Walter, să se prezinte prin anunț public, iar dacă este decedat să se facă dovada actului de deces. Cu toate că s-a prezentat actul de naștere al lui Walter Jekelius, în care se preciza data nașterii (în 1887), deci ar fi trebuit să aibă 120 ani în 2007 (!), instanța a insistat să se aducă copie după actul de deces din Germania, lucru aproape imposibil.
În 2007, una din părțile implicate totuşi a reușit, prin intermediul comunităţii germane, să afle data şi locul decesului lui Walter Hans Jekelius din Germania, care a murit în 1989 la vârsta de 102 ani şi, ca urmare, moștenitorii lui Jekelius au venit direct în instanță în aprilie 2008 şi au dat-o astfel pe Constantin Dora la o parte.
Moștenitorii însă au preluat exact ceea ce a pretins Constantin Dora, asta însemnând că alături de treimea din imobilele Castelului 42-44 care au aparținut într-adevăr familiei Jekelius, au preluat și o treime din imobilul Castelul nr. 46, care nu a aparținut niciodată familiei Jekelius.
În 2012 familius Jekelius obține din partea instanței prin Hotărâre Judecătorească dreptul de a se intabula cu drept de succesiune (și nu retrocedare) pe o treime din trei imobile (str. Castelului nr.42, 44 și 46) de la CF 26, cu topurile aferente, modificate față de realitate, care includea şi imobilul de la nr. 46 care nu le-a aparţinut niciodată.
În 2014 experta desemnată preia în totalitate sentința nr 9768 din 09.11.2007 a Judecătoriei Brașov cu modificările ,,legalizate” în ce priveşte situarea pe teren şi, fără să se mai facă o expertiză topografică actualizată (!) a imobilului de pe str. Castelului nr. 46, consideră că moştenitorii din Germania au dreptul la 1/3 din valoarea imobilului.
Adică la 548.242 lei, mai precis 3 apartamente de la imobilul de pe str. Castelului 46 plus diferența de bani până la suma arătată. Atât Tribunalul Brașov cât și Curtea de Apel Brașov au respins cererile de la dosar ale lui Vladimir Chirilă de a se face o nouă expertiză topografică privind situarea imobilului.
În acest fel, prin respingerea repetată a expertizei topografice, prin trimiterea cauzei spre rejudecare, de Tribunalul Brașov şi Curtea de Apel Brașov, s-a anulat posibilitatea ca modificările neconforme cu realitatea să fie dovedite în instanță.
În 2016 Curtea de Apel Brașov a luat de bună ,,expertiza” din 2006, pe care se baza sentința nr. 9768/09.11.2007, deci expertiza cu 10 ani în urmă, care avea ca parte componentă ,,harta colaj” din bucăţi lipite de la OCPI Brașov şi Arhivele Naționale Brașov cu modificărea numerelor de top. Va urma.
Iulian Rinder
