Lume, lume, soro dragă! Se pregătește marea rocadă la DSVSA Brașov, unde scaunul de director pare să fi devenit miza supremă a unui scenariu demn de comedii ieftine. În rolul principal: Constantin Atanasiu, omul catapultat spre înalte funcții nu de vreo competență ieșită din comun, ci de sprijinul necondiționat al unei adevărate „frății a intereselor”.
Pedigri de cabinet: omul Varanului și episodul Ialomița
Pentru a înțelege mai bine anvergura personajului, trebuie să ne uităm puțin în trecutul său de mare „om de stat”. Căci domnul Atanasiu nu a apărut de nicăieri: el vine direct pe filiera politică binecunoscută, fiind perceput ca omul de casă al Varanului (Dan Voiculescu).
Istoria ne arată că susținătorii săi au încercat marea cu sarea și în trecut. A fost instalat, într-un episod scurt și glorios, în funcția de Prefect de Ialomița.
O aventură administrativă care s-a terminat rapid, căci una este să vrei funcții înalte și alta este să le și poți duce pe umeri. Trecerea sa prin fotoliul de prefect a lăsat în urmă doar amintirea unei perioade scurte și confuze, dovedind că, oricât te-ar împinge partidul sau patronul de la spate, dacă nu ai aptitudinile și competențele necesare, haina de mare șef pur și simplu îți pică peste umeri ca un sac gol.
După eșecul de la Ialomița și încercările nereușite de a fi promovat în alte funcții cheie din stat, scenariul se repetă acum la Brașov, unde se caută din nou un refugiu călduț.
Complotul cumetrilor de la Brașov: o „faună” de elită
Cine stă astăzi în spatele acestei noi tentative de numire glorioasă? Dacă la nivel înalt a existat binecuvântarea politică, pe plan local s-a activat un grup restrâns, un soi de Sfat al Înțelepților de Cumetrie care trage sforile din umbră:
Nașul și finul: pilonii morali ai oricărei combinații de succes; relații de familie, obligații reciproce și tăieri de panglici la un grătar de duminică.
Că doar unde-i lege, nu-i tocmeală, dar unde-i cumetrie, legea devine opțională.
Struțul: specialistul în băgat capul în nisip când vine vorba de responsabilitate, dar cu interesele bine ancorate la masa deciziilor. Se preface că nu vede și nu aude, dar este mereu prezent la împărțirea prăzii.
Bocica: piesa de zgomot din fundal, mereu gata să execute ordinele și să asigure fondul sonor pentru ca „operațiunea” să meargă unsă.
Cerințe pentru postul de director: girul găștii și sprijinul de la centru!
Ce-l recomandă pe Constantin Atanasiu să păstorească siguranța alimentară și sănătatea animalelor din Brașov? Evident, recomandarea călduroasă a grupului de „patrioți locali”, combinată cu vechile reflexe de partid.
Când „Nașul” aprobă, „Finul” execută, „Struțul” veghează de după tufiș, iar „Bocica” dă din cap aprobator, directorul este ca și instalat. Ce mai contează trecutul administrativ îndoielnic sau lipsa de rezultate?
Important este ca scaunul să fie ocupat de cine trebuie!
Iulian Rinder
