În vara anului 2025, un incident petrecut în timpul evenimentului public „Măsura Laptelui”, organizat în satul Șirnea din județul Brașov, a generat unul dintre cele mai controversate dosare privind activitatea poliției din ultimii ani. Ceea ce părea inițial o simplă sesizare la 112 s-a transformat într-o cauză penală în care sunt invocate acuzații de fals intelectual, fals în declarații, uz de fals, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.
Conform documentelor, cinci polițiști din cadrul IPJ Brașov-Poliția Stațiunii Bran, ar fi fost implicați în acest eveniment de ,,mușamalizare,, ! Este vorba de agenții de poliție, Patran Roxana Ileana, Brebenel Răzvan, Cojocaru Alexandru, Niță Elena și Floreșteanu Alexandru.
Totul a început în data de 6 iulie 2025, când un participant la eveniment a apelat numărul unic de urgență 112 și a reclamat faptul că o autospecială de poliție ar fi lovit o fetiță în timpul unei manevre de întoarcere efectuate într-o zonă aglomerată. Apelul a fost înregistrat la ora 13:57 și a durat aproximativ șase minute, până la ora 14:03. În cadrul convorbirii, apelantul a precizat că incidentul ar fi avut loc cu aproximativ 15 minute înainte, în jurul orei 13:40.
Ulterior însă, documentele oficiale întocmite de polițiști au ridicat numeroase semne de întrebare. În fișa de intervenție întocmită a doua zi apare mențiunea că sesizarea a fost înregistrată la ora 13:59, iar unul dintre agenți consemnează o „viteză de reacție” de un minut. Aceasta ar însemna că echipajul ar fi ajuns la fața locului în jurul orei 14:00, în timp ce apelantul se afla încă în convorbire cu operatorul 112.
Și mai controversate sunt declarațiile martorilor consemnate în procesul-verbal. Mai multe persoane au declarat aproape identic că, „în jurul orei 13:59”, au observat autospeciala efectuând o manevră „în siguranță”, fără să atingă vreo persoană. Coincidența perfectă a orei și similitudinea formulărilor au alimentat suspiciuni că declarațiile ar fi fost redactate după un model comun sau chiar dictate.
Unul dintre martori avea să facă ulterior o postare publică în mediul online, afirmând că era prezent la eveniment și că „fetița nu a fost atinsă”, dar recunoscând totodată existența unui moment tensionat în care mama copilului ar fi certat-o „că nu se uită pe unde merge”. Această relatare contrastează cu versiunea oficială potrivit căreia nu ar fi existat niciun incident și niciun copil implicat. Un ,,martor obiectiv,, care știe că apelul la 112 nu a fost efectuat de către părinți??? Cum a aflat cine a efectuat apelul?
Un element deosebit de grav invocat în cauză este faptul că, ulterior incidentului, tatăl fetiței s-ar fi prezentat la Poliția Bran și ar fi relatat direct conducerii postului modul în care s-ar fi produs evenimentul. Potrivit susținerilor acestuia, i s-ar fi solicitat inclusiv o declarație scrisă. Cu toate acestea, ulterior nu ar mai fi fost contactat de nimeni, iar în prezent acesta suspectează că declarația sa nu mai există în evidențele oficiale. Între timp, fosta șefă de post, Florica Bîrlădeanu, care ar fi primit declarația nu mai activează la Poliția Bran. Un alt polițist, Dan Tișcă, ar fi asistat la acest eveniment. Tatăl copilului afirmă, de asemenea, că se …simte intimidat și urmărit…, susținând că nu înțelege de ce autoritățile nu au făcut nicio verificare concretă, deși ar fi avut cunoștință directă despre incident.
Mai mult, în raportările ulterioare întocmite de agenți apar afirmații contestate de apelant. Un polițist ar fi consemnat că acesta nu se mai afla în zonă la finalizarea verificărilor (verificări care au durat peste două ore), deși imaginile de pe camera de bord ar indica faptul că a părăsit locul abia după ora 17:00. Totodată, apelantul susține că niciun polițist nu a încercat să îl contacteze sau să îi solicite o declarație, deși îi cunoșteau identitatea și numărul de telefon și acesta se afla la fața locului.
În schimb, la scurt timp după incident, apelantul a fost sancționat contravențional cu o amendă de 4.000 de lei pentru alertarea falsă a serviciului 112.
Cazul a fost cercetat și de către Serviciul de Control Intern din cadrul IPJ Brașov. La finalizarea cercetărilor, conducerea IPJ Brașov a dispus sesizarea unității de parchet competente.
Între timp, cazul a căpătat o dimensiune și mai gravă. Potrivit documentelor depuse în instanță în cadrul procesului privind contestarea amenzii, înscrisurile întocmite de polițiști au devenit probe oficiale. Conform informațiilor invocate în dosar, Parchetul competent ar fi confirmat deja începerea urmăririi penale pentru infracțiuni de fals intelectual și fals în declarații, dosar nr. 49/153/P/2026.
Situația ridică întrebări serioase despre modul în care au fost efectuate verificările și despre capacitatea instituțiilor de a ancheta imparțial propriul personal. În centrul suspiciunilor nu se află doar presupusul incident inițial, ci mai ales posibilitatea existenței unei acțiuni coordonate de denaturare a adevărului pentru protejarea unui coleg implicat.
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât ar implica mai mulți polițiști care au participat la intervenție, la redactarea documentelor sau la administrarea declarațiilor. Pentru opinia publică, miza depășește simpla stabilire a producerii unui accident minor. Este vorba despre încrederea cetățenilor în instituțiile statului și despre capacitatea acestora de a acționa transparent atunci când suspiciunile vizează chiar persoane din interiorul sistemului.
Într-un stat de drept, orice sesizare trebuie verificată obiectiv, iar orice document oficial trebuie să reflecte realitatea. Dacă acuzațiile formulate în acest dosar se confirmă, cazul Șirnea ar putea deveni un precedent grav privind folosirea autorității publice pentru acoperirea unor fapte și intimidarea persoanelor care reclamă nereguli.
Ancheta penală aflată în desfășurare va trebui să lămurească nu doar dacă a existat un incident în care a fost implicată o minoră, ci și dacă au fost falsificate documente oficiale, influențați martori sau omise în mod deliberat verificări esențiale. Până la clarificarea completă a situației, rămâne întrebarea care preocupă deja o parte a opiniei publice: cât de protejat mai este cetățeanul atunci când cel reclamat este chiar reprezentantul autorității?
Cazul ridică și o problemă majoră de încredere publică. În timp ce ancheta penală privind, cel puțin, presupuse fapte de fals intelectual și fals în declarații este în desfășurare, polițiștii implicați continuă să își desfășoare activitatea în teren, constatând și aplicând sancțiuni contravenționale cetățenilor. Pentru mulți oameni, o asemenea situație generează inevitabil întrebări legate de credibilitatea și imparțialitatea instituției. Cum mai poate avea cetățeanul încredere într-un proces-verbal întocmit de un agent al statului, dacă asupra unor polițiști planează suspiciuni că ar fi consemnat date nereale chiar într-un dosar care îi privea direct?
Având în vedere gravitatea acuzațiilor și implicațiile asupra încrederii publice în instituțiile statului, vom urmări cu atenție modul în care autoritățile desfășoară cercetările în acest caz și vom reveni cu informații pe măsura evoluției anchetei.
Important de menționat, unul dintre polițiști, Floreșteanu Alexandru, mai este vizat de un dosar penal. Și în acest caz, în urma cercetărilor efectuate de către Servicul de Control Intern, conducerea IPJ Brașov a transmis întregul material de verificare Parchetului de pe lângă Judecătoria Zărnești.
