Am fost un neprieten al domnului Dragoș David. De aceea am considerat tăcerea o formă de respect. ,,Ceea ce nu poate fi spus trebuie tăcut” spunea Bertrand Russell. Dar….
Anunțul decesului fostului europarlamentar și fost director al Agenției Metropolitane Brașov, Dragoș David, la vârsta de 58 de ani, publicat de Gazeta Brașovului, reprezintă un exemplu clar de lipsă de etică jurnalistică, tact și decență elementară.
Nu mă uit zilnic pe presa brașoveană pentru că practic nu am ce citi. Dar azi am văzut o chestie funestă în Gazeta Brașovului. Să explic.
În loc să ofere un spațiu de respect pentru memoria unui om recent dispărut și pentru condoleanțele datorate familiei, textul publicat transformă momentul morții într-un prilej de răfuială pasiv-agresivă și speculații morbide.
Iată principalele derapaje ale acestui material:
Insinuările morbide și ipocrizia stilistică: readucerea în atenție a unei postări din 3 august în care defunctul scria despre „delatori” („Să le dea Bunul după cum merită!”), însoțită de comentariul că aceste cuvinte au o „rezonanță apăsătoare”, reprezintă o tentativă de a sugera o legătură între opiniile sale și propria moarte. Afirmația imediat următoare — că „nu le vom folosi însă pentru a judeca sfârșitul vieții unui om” — este un exemplu clasic de paralipsă: arunci aluzia gravă în spațiul public și apoi te prefaci că ești generos și nu judeci.
Politizarea unui anunț funest: trecerea în revistă a parcursului său (PD–PDL, trecerea spre aripa USR) și accentuarea „intervențiilor publice tot mai aspre la adresa unor foști colegi și aliați” arată o incapacitate de a separa respectul datorat morții de meciurile politice locale.
Condoleanțele bifate formal: încheierea expeditivă „În rest, era om bun”, plasată imediat după un paragraf plin de subînțelesuri negative, sună fals și desconsideră suferința celor apropiați.
Jurnalismul de calitate impune delimitarea clară între analiza critică a unei cariere publice și acoperirea mediatică a unui deces. O presă respectabilă își păstrează obiectivitatea în timpul vieții persoanelor publice și decența în momentul dispariției acestora, fără a recurge la atacuri mascate sub formă de necrolog. Jenant. Și o spun eu care, așa cum am mai spus, am fost un neprieten al domnului Dragoș David.
Iulian Rinder
