Nu vreau să fiu rău, dar eu cred că în acest moment cel mai fericit om din România este Bolojan. Iar nu trebuie demisul să-și ia băgăjelul orădean de la palatul Victoria.
Unisprâncenatul, singurul potențial rocker din istorie care în loc să aibă plete lungi și-a lăsat sprâncene pe măsură, probabil să nu i se vadă ipocrizia rânjită pe moacă sub masca pseudo-seriozității, onctuosul autointitulat reformist, deși habar nu are ce înseamnă noțiunea anterior amintită, a plecat de la vot cu un rânjet tipic tăntălăului ce se crede superior.
Nu înainte de a lansa de la tribuna Parlamentului o proprie limbă în dos printr-un exercițiu de contorsionism logic, acela cum că el reprezintă ,,Guvernul schimbării dar nu al stagnării”.
Dacă schimbarea înseamnă o inflație de aproape 11%, în timp ce în luna iulie a acestui an în două țări aflate în război, respectiv Ucraina inflația era la 7,7 % iar în Rusia de 5.01% tovarășe Bolojan prefer stagnarea aia veche decât o schimbare sinistră. Căci altceva nu am ce să aleg. Dintre un rău banal și un rău suprem aleg banalul.
Concluzie: prostia funcționează, aroganța funcționează, ipocrizia celor blocați în funcții decisive funcționează, stagflația funcționează, cu alte cuvinte suntem pe drumul cel bun. Bun pentru o gașcă minoritară de paraziți.
Ca să emit o lozincă mediocră: ,,România e în căcat/ Căci linii roșii s-au creat”. Irelevant. Pentru ei.
Important pentru Bolojan și coteria sa este faptul că el rămâne în funcția din care practic a fost demis acum aproape 150 de zile. Sub atenta sa nepăsare, ca să mă exprim elegant, totul crește: inflația, facturile, șomajul, sărăcirea celor deja săraci.
Deci e de bine și să încheiem cu același ton optimist de la început: Bolojan nu-i supărat că Siegfried a picat.
Final apoteotic?
Dormi liniștit, guvernul Bolojan lucrează pentru tine.
Iulian Rinder
Foto: Alpha News
