Am avut la vremea respectivă acest articol, dar dl. Alexandru Petrescu de la ,,Gezeta Braşovului” a acţionat mai rapid decât mine – felicitări – şi l-a publicat primul.
Îl reiau pentru că merită acest subiect readus în atenţia autorităţilor. De ce? Pentru că până şi Corpul de Control al premierului A. Năstatse din 2004 estima frauda de la Braşov în afacerea RIAL la 1.000.000.000 dolari – un miliard de dolari mai exact – la vremea respectivă! Am scris acest lucru atunci în ,,Evenimentul Zilei”
Eh, subiectul a ajuns şi la nivel de cercetare ştinţifică, că aia juridică doarme-n… vile. Scripcaru ştie la ce ne referim.
Cercetare științifică a fost realizată de profesorul Ștefan UNGUREAN şi publicată pe site-ul http://www.romaniasociala.ro – Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Academia Română.
Profesia domnului Ștefan UNGUREAN este de sociolog, iar ocupația: este acea de conferențiar la Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea ,,Transilvania” din Brașov.
Linii de fugă: televiziune şi management public şi privat (firmă de consultanță în afaceri și resurse umane). Sursa citată este interesată de teorie socială și de postmodernism, cu preocupări în domeniul organizației, al sociologiei literaturii şi al istoriei orale. Coordonator de parteneriate de cercetare ştiințifică cu ,,Indiana University” şi ,,Purdue University”. Inițiator de domenii noi: sociologia vizuală şi sociologia dramaturgică. Doctorat în teoria conflictului. Premiul ,,Dimitrie Gusti” al Academiei Române ( 2015) pentru ,,Oameni prin vremuri. Bucovineni în secolul XX” (împreună cu Mircea Ivănoiu).
Cercetarea se numeşte: România Deleuziană: Fragmentul XXVI, Despre Cum Ajung Oamenii Să Sfârșească În Stradă
Deleuzian : DELEUZE [dəlöz], Gilles (1925-1995), filozof francez. Influențat de Nietzsche, dezvoltă conceptul de „diferență” și prezintă raționalitatea ca generatoare de contrarii („Diferență și repetiție”, „Logica sensului”, „Nietzsche și filozofia”); „Anti-Oedip” și „Rizom”, scrise în colaborare cu Félix Guattari, denunță orice instituție și orice sistematizare, propunând un fel de revoluție permanentă a ideologiei.
Deţinător al Premiului Academiei Române „Dimitrie Gusti“ din 2015, sociologul conf. univ. dr. Ştefan Ungurean din Brașov a făcut o cercetare întinsă pe mai multi ani, al cărei obiect a fost modul în care se manifestă corupția în instituțiile publice.
Ulterior, în toamna lui 2017, el a avut și o comunicare ştiinţifică dedicată acestei teme actuale: „Implicarea instituţiilor publice în producerea nelegalismelor în afacerile imobiliare în Municipiul Braşov – studiu de caz“, pe care a prezentat-o la Universitatea Transilvania Braşov, în cadrul Colocviului Internaţional de Ştiinţe Sociale şi Comunicare ACUM – 2017.
Continuăm:
În același dosar de expertiză prezentat instanței, la cuprinsul actelor există copie xerox după CF nr. 26 Brașov. Acest CF nr. 26 Brașov cuprinde numai două imobile, Castelului 42 și Castelului 44. Deci, în paginile aceluiași dosar de expertiză avem copie xerox dupa CF 26 unde există două imobile, Castelului 42 și 44, și un alt act (adresa ing. Mihai Comșa) care la același CF 26 arată că există trei imobile, str. Castelului 42, 44 si 46.
Raportul de expertiză neconform cu realitatea, împreună cu ,,harta’’ din bucăți și colaje, au fost prezentate instanței Judecatoriei Brașov în dosarul civil nr. 705/197/2005 (5694/2005) in care s-a dat sentința 9768 din 9.11.2007.
Instanța Judecatoriei Brașov precizează în sentința 9768/09.11.2007 că în CF 26 sunt două imobile, de la str. Castelului nr. 42 si 46, și fără să se spună nimic de existența imobilului de la nr. 44. Dar acest imobil este descris în sentință cu toate componentele sale, însă i se dă numărul 42, de la imobilul vecin. Mai mult, în loc de ,,14 apartamente” așa cum apar in CF 26 pe Foaia de Avere A (depusă la dosar), în sentință apar ,,14 camere”, modificând astfel esențial situația cu ceea ce este în realitate pe teren. Precizăm ca la str. Castelului nr. 42 este o căsuță medievală din 1581 declarată monument istoric, unde la prima vedere nu încap 14 apartamente, dar 14 camere parcă ar mai merge! Cu alte cuvinte, confuzia născută din modificări în actele expertizei se legalizează printr-o sentință judecatorească.
Sentința civilă nr. 9768 din 09.11.2007 a rămas definitivă deoarece nu a fost contestată de părțile care au cerut intabularea, pentru ca nu aveau alt interes decât să se întabuleze indiferent de faptul că topurile erau incorecte.
Pe baza expertizei, modificarea față de realitate cu numerele top și ,,harta colaj” se legalizează la Judecătoria Brașov prin sentința civilă nr. 9768 din 09.11.2007 rămasă definitivă și irevocabilă.
Dosarul cu sentința nr. 9768/2007 nu a putut și nu poate fi studiat nici azi de către locatarii păgubiți, (între timp unii si-au pierdut locuința!), deși îndeplinesc condiția ,, interes legitim față de modificarea juridică a imobilului”, întrucât locuiesc la acea adresă. Judecătoria Brașov refuză să aprobe unuia dintre ei, (Vladimir Chirilă) studierea dosarului cu sentința în cauză justificându-și refuzul prin invocarea art. 93 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești secretizând dosarul și sentința cu expertiza, cu toate că sentința din dosar a fost dată în ședință publică. Miza acestei secretizări se va vedea mai jos.
Această sentință nr. 9768 din 09.11.2007, ținută la secret față de locatarii care nu au fost părți în procesul de intabulare dar care, prin modificarile făcute, sunt vizați direct, este folosită după șapte ani, mai precis în anul 2014, la cererea Tribunalului Brașov cu privire la situarea și evaluarea apartamentelor imobilului de pe str. Castelului nr. 46. Experta desemnată se bazează în totalitate pe sentința nr 9768 din 09.11.2007 fără să se mai ceară o expertiză topografică actualizată privind situarea imobilului în cauză.
În 2016 Tribunalul Brașov refuză cererea scrisă a lui Vladimir Chirilă, depusă în instanță, de a se face o nouă expertiză topografică privind situarea imobilului și în același timp refuză să facă o adresă la OCPI Brașov, cerută tot de Vladimir Chirilă, pentru lămurirea situației de carte funciară pentru imobilul din str. Castelului nr. 46. În sentință se motivează refuzul prin faptul că ,,imobilul a fost identificat prin motive științifice, obiective și în teren”, fără să țină cont că lui Vladimir Chirilă i-au fost acceptate la dosar acte care puneau sub semnul întrebării această afirmație, de exemplu Rolul Fiscal 59 de la Primăria Brașov care arată alt propietar naționalizat în 1950!
Iulian Rinder
