Brașovul, acest giuvaier medieval cu ziduri trainice și bastioane istorice, a descoperit, sub sceptrul aceluiași etern salvator, o nouă ramură a medicinei regenerative și a urbanismului de geniu: repararea fisurilor. Însă nu orice fel de fisuri, ci cele din clădirile vechi, pe care edilul-șef le-a pansat cu atâta grijă de-a lungul deceniilor de domnie, încât monumentele istorice par adesea că stau în picioare doar din respect pentru autorizațiile de construcție.
Dar ce te faci când fisurile nu mai sunt doar pe fațade, ci apar direct în CV?
1. Atletul de la Vest: Campionul olimpic la „Săritura peste cursuri”
Se zvonește prin târg și pe internet că domnul primar deține o diplomă de absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport de la Universitatea de Vest din Timișoara. O realizare de excepție! Problema e că legenda urbană spune că dacă l-ai pune pe distinsul absolvent să indice Timișoara pe hartă, ar trimite delegația undeva pe lângă Săcele.
Proba de orientare în spațiu: Nota 4. Se pare că studentul model nu a reușit să identifice niciodată adresa facultății pe care a absolvit-o.
Proba de socializare: Absență nemotivată. Colegii de generație din Timișoara încă se întreabă dacă „Scripcaru” era numele vreunui echipament de gimnastică sau vreo fantomă care bântuia vestiarele, din moment ce nimeni nu-și amintește să fi împărțit vreo bancă, vreo minge sau măcar o absență cu el.
Teoria sportului: Înaltă performanță teoretică. Să obții o diplomă de la sute de kilometri distanță, prin telepatie administrativă și fără să transpiri pe terenul de sport, reprezintă adevărata „așezare în parametri tehnici” a învățământului superior.
2. Generozitatea de 100 de lei: ghidul „semianalfabet” de nutriție sportivă
Din înălțimea expertizei sale academice, edilul a găsit soluția de aur pentru viitorul sportului brașovean: mărunțișul olimpic.
„Le dăm o sută și ceva de lei la copii să facă sport!”
O viziune macroeconomică colosală! Cu o sută și un pic de lei pe lună, tinerii brașoveni pot spera, în cel mai bun caz, să își cumpere o pereche de șireturi de firmă și o sticlă de apă plată la jumătate. Dar hei, așa se clădesc campionii! Din economie, din privațiuni și din capacitatea de a privi cum banii publici fac tumbe spectaculoase în aer și aterizează fix în buzunarele care trebuie, în timp ce sportul de masă primește restul de la cumpărături.
3. Parametrii tehnici ai… limbii române
Să îl asculți pe doctorul în sport cum explică viziunea sa despre învățământul de specialitate este o experiență aproape mistică. Limba română este driblată cu o finețe de atacant de ligă județeană, acordurile sunt faultate direct pe la spate, iar topica frazei este trimisă în vestiar înainte de pauză.
Este cu adevărat fascinant cum un om care se luptă din răsputeri să mențină subiectul și predicatul în același cod poștal reușește să ne predea lecții despre cum ar trebui să funcționeze sistemul educațional și sportiv.
Concluzia?
Brașovul are exact ceea ce a votat: un campion la discipline administrative obscure, un restaurator de „fisuri” financiare și un profesor de sport care predă cea mai importantă lecție din România modernă: nu contează ce știi, important e să ai diploma semnată, ștampilată și pusă la păstrare.
Gingașul episod inspirațional pe care îl putem numi ..Gicuță și sportul” îl puteti vedea aici:
www.facebook.com/reel/2808556296173772/?fs=e&fs=e
I.R.
