Știţi, există o frumoasă poveste, unii spun că este legendă, alţii că reprezintă un fragment desfinitoriu al evoluţiei omenirii, numit Isus.
Omul sau fiul lui Dumnezeu spunea nişte chestii faine transpuse într-o carte numită de marxiştii ,,opiul popoarelor “ – ceea ce ete amuzant deoarece marxişii urăsc sincer popoarele şi doresc un internationalism babilonian – precum acelea de ,,iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”, ,,dă-I Cezarului ce-I al Cezarului” cu alte cuvinte dacă te implici în sistemul fiscal plăteşteţi datoriile, ,,nu râvni la femeia altuia” adica nu fi un proxenet şmecher, etc. Omul acesta avea binecuvântarea Tatălui şi ai binţelea că a fost omorât de masele ce au ales un infractor criminal să supravieţuiască scurt, Baraba. Spunem scurt pentru că numele lui Baraba a rămas în istorie doar pentru că a avut şansa să îl ,,contracandideze” pe Isus.
Pe de altă parte avem oengiştii ce ne salvează de normalitate invocând mereu progresul. Rahatul ăsta cu progresul l-am prins şi pe vremea comunismului. Nu am spus ceuşism, pentru că există nişte diferenţe în termini. Aia, comuniştii marxisto-leninişti-stalinisto maoişti, când vroiau să te nenorocească îşi explicau câteva elemente: ,,trecutul este de căcat şi trebuie să devii un om nou”, ,,sacrifică ziua de azi pentru că mâine va fi mai bine” – un perpetuu mâine sau ,,triburile care se bazează pe ştiinţă au întotdeauna dreptate” ( a se citi oengeurile subvenţionate de corporaţii ce invocă sţiinţa fară a demonstra nimic în acest sens au întotdeauna adevărul mereu de partea lpr), ,,noi reprezentăm diversitatea pentru că urmăm aceaşi linie ideological, iar duşmanii nostrii sunt duşmanii progresului”, etc, toate aceste rahaturi sunt mâncate zilnic de oamenii noului sistem ce pute pânp la similaritate cu vechiul siste. Da ei zic că este ceva nou.