Am avut la vremea respectivă acest articol, dar dl. Alexandru Petrescu de la ,,Gazeta Braşovului” a acţionat mai rapid decât mine – felicitări – şi l-a publicat primul.
Îl reiau pentru că merită acest subiect readus în atenţia autorităţilor. De ce? Pentru că până şi Corpul de Control al premierului A. Năstase din 2004 estima frauda de la Braşov în afacerea RIAL la 1.000.000.000 dolari – un miliard de dolari mai exact – la vremea respectivă! Am scris acest lucru atunci în ,,Evenimentul Zilei”
Eh, subiectul a ajuns şi la nivel de cercetare ştinţifică, că aia juridică doarme-n… vile. Scripcaru ştie la ce ne referim.
Cercetare științifică a fost realizată de profesorul Ștefan UNGUREAN şi publicată pe site-ul http://www.romaniasociala.ro – Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Academia Română.
Profesia domnului Ștefan UNGUREAN este de sociolog, iar ocupația: este acea de conferențiar la Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea ,,Transilvania” din Brașov.
Linii de fugă: televiziune şi management public şi privat (firmă de consultanță în afaceri și resurse umane). Sursa citată este interesată de teorie socială și de postmodernism, cu preocupări în domeniul organizației, al sociologiei literaturii şi al istoriei orale. Coordonator de parteneriate de cercetare ştiințifică cu ,,Indiana University” şi ,,Purdue University”. Inițiator de domenii noi: sociologia vizuală şi sociologia dramaturgică. Doctorat în teoria conflictului. Premiul ,,Dimitrie Gusti” al Academiei Române ( 2015) pentru ,,Oameni prin vremuri. Bucovineni în secolul XX” (împreună cu Mircea Ivănoiu).
Cercetarea se numeşte: România Deleuziană: Fragmentul XXVI, Despre Cum Ajung Oamenii Să Sfârșească În Stradă
Deleuzian : DELEUZE [dəlöz], Gilles (1925-1995), filozof francez. Influențat de Nietzsche, dezvoltă conceptul de „diferență” și prezintă raționalitatea ca generatoare de contrarii („Diferență și repetiție”, „Logica sensului”, „Nietzsche și filozofia”); „Anti-Oedip” și „Rizom”, scrise în colaborare cu Félix Guattari, denunță orice instituție și orice sistematizare, propunând un fel de revoluție permanentă a ideologiei.
Deţinător al Premiului Academiei Române „Dimitrie Gusti“ din 2015, sociologul conf. univ. dr. Ştefan Ungurean din Brașov a făcut o cercetare întinsă pe mai multi ani, al cărei obiect a fost modul în care se manifestă corupția în instituțiile publice.
Ulterior, în toamna lui 2017, el a avut și o comunicare ştiinţifică dedicată acestei teme actuale: „Implicarea instituţiilor publice în producerea nelegalismelor în afacerile imobiliare în Municipiul Braşov – studiu de caz“, pe care a prezentat-o la Universitatea Transilvania Braşov, în cadrul Colocviului Internaţional de Ştiinţe Sociale şi Comunicare ACUM – 2017.
Iar pentru a putea descrie și analiza implicarea instituțiilor statului în acest aspect al vieții publice, autorul a pus în discuție cazul imobilului din Braşov, str. Castelului nr. 46. Una dintre concluziile sale, deosebit de pesimistă, a fost că tot „ceea ce a rămas neschimbat de-a lungul timpului (timp marcat de evenimente precum dispariţia Imperiului Habsburgic, căderea Imperiului Austro-Ungar, două războaie mondiale, ocupaţia sovietică şi regimul comunist din perioada Ceauşescu) a fost modificat faţă de realitate în zilele noastre, «din pix», atât pe harta topografică, cât şi în cartea funciară, de către câțiva funcţionari publici, experţi topografi şi judecători“.
Câteva precizări tehnice: despre cărțile funciare și numerele top. La mijlocul secolului al XIX-lea (în Imperiul Habsburgic), orașul Brașov se parcelează, iar parcelele capătă numere topografice.
Se constituie astfel câteva hărți topografice ale orașului Brașov în diferite perioade. Cele mai vechi, cu valoare istorică, sunt la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov. Harta care este folosită de instanțele judecătorești este cea utilitară si se găsește in prezent la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară (OCPI) Brașov. După cartografierea orașului s-a trecut la constituirea cărților funciare (CF) aferente parcelelor respective.
Cartea funciară cuprinde trecute numerele top ale imobilelor și terenurilor fiecărei parcele, numerele de stradă, numele proprietarilor care se succed de-a lungul timpului, plus diverse operațiuni (ex. vânzare-cumpărare). Important de subliniat este că indiferent de schimbările produse de-a lungul diverselor perioade de timp și notificate în cartea funciara (CF), numerele top rămân neschimbate.
Aceasta menținere neschimbată a numerelor top este condiția succesiunii corecte a propietarilor înscriși în CF.
Ilegalitățile in cazul prezentat încep după intrarea în vigoare a Legii Nr. 112 din 25 noiembrie 1995 privind ,,Reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului”.
În 1997 Primăria Brașov constituie un dosar cu privire la extinderea mansardei la imobilul alăturat imobilului în studiu, adică la str. Castelului nr. 48. Dosarul conținea Proiectul tehnic (1997), Autorizația de Construire cu nr. 8106 din 1958, emisă de Sfatul Popular al ,,Orașulului Stalin” (aceasta este denumirea Brașovului din perioada ocupației sovietice) și care avea termen de finalizare în 21.03.1959 (!!!) și ,,Certificatul de Urbanism pentru dare în folosință definitivă” cu nr.79/1999.
Culmea absurdului, la o constructie din Brașov pe str. Castelului 48, se face proiectul in 1997, se autorizează construcția în 1958 în ,,Orașul Stalin” și apoi se dă Certificat de Urbanism in 1999!
Tot în anul 1997 Primăria Brașov emite o adresă către RIAL-Brașov ( Regia Imobiliară de Administrare Locativă) în care spune că pe str. Castelului, nr. 44 se transformă în nr 48. Informația din această adresă poate să fie cea care stă la bază Certificatului de Urbanism. Acest Certificat de Urbanism 79/1999 cu adresa str. Castelului nr. 48, includea gresit CF. 29 și nr.top. 4890-4891, care aparțineau, de fapt, imobilului de pe str. Castelului nr. 46 (vechi 44).
Nu se poate proba că s-a construit o ,,extindere mansardă” cu Autorizație de Construcție din 1958 emisă pe timpul ,,Orașului Stalin” (!) si atunci la ce a folosit acest Certificat de Urbanism nr.79/1999? Ce se poate afirma sigur, pe baza de acte, este că Certificatul de Urbanism nr.79/1999 cu datele greșite (cel cu ,,Orașul Stalin”!) a fost folosit la înregistrarea in CF 29 de la OCPI Brașov. Aceasta a dus la absurditatea ca aceleași numere top 4890-4891 să aparțină la două imobile. Mai precis, registratorul de la OCPI Brașov ,,nu vede” că în CF 29 se începe cu imobilul din str. Castelului nr.46 (vechi 44) , care avea două etaje la strada și – după înscrierea Certificatului de Urbanism 79/1999 – se termină cu imobilul alăturat de la nr.48, care avea un etaj și o mansarda la stradă!
Primăria Brașov schimbă în timp numerele stradale pe str. Castelului și emite adrese care se contrazic. Dacă în 1997 susține că nr. 44 se transformă în nr. 48 (!), lucru care duce la modificarea cărții funciare CF 29, în 2005 emite două adrese, una în care se spune că s-au făcut verificări care arată că numărul 44 este numărul 46 , alta la fel, iar în 2015 afirmă același lucru. în alte două adrese.
În 2016, la solicitarea lui C. ( ştim numele, îl păstrâm anonym pentru că a mai apărut un nou dosar, nota redacţie) din Brașov, parte interesată, Primăria Brașov afirmă oficial în scris că nu are actul pe baza căruia s-au făcut aceste schimbări de numere stradale, schimbări care au dus și la modificările față de realitate a cărții funciare CF 29 Brașov.
În felul acesta, rămâne nelămurită situația numerelor top de la str.Castelului nr 46 din adresa oficială a Primăriei și situația absurdă din CF 29 Brașov, în care numerele de top 4890-4891, la început de carte funciară apar la str. Castelului nr. 46 cu două etaje la stradă, iar la sfârșitul aceleiași cărți funciare CF 29 Brașov apare la imobilul nr 48, cu un etaj și o mansarda la strada.
Pentru ca CF 29 să ,,justifice” noua adresă, adică ,,să i se facă loc”, cartea funciară adevărată de la adresa str. Castelului nr. 48 aflată la OCPI Brașov a fost sustrasă în întregime, iar în adresa trimisă lui C. adică în cuvintele din referatul OCPI Brașov din 2016 se spune că este ,,lipsă inventar”.
Paralel cu ceea ce s-a întâmplat cărților funciare de la OCPI Brașov privitor la imobilele de pe str. Castelului 42-50, (două au fost sustrase, una distrusă parțial și două modificate) copia hărții topografice scrisă în limba germană păstrată la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Brașov prezintă modificări la numerele de top aferente la aceleași imobile de pe str. Castelului, nr.42-50.
Această copie a hărții conformă cu originalul de la Arhivele Naționale Brașov, eliberată lui C. nu corespunde cu harta de la OCPI Brașov în spațiul delimitat, numit mai sus, Castelului nr. 42-50, în privința numerelor top. Mai mult, copia hărții conformă cu originalul de la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov are topuri modificate și față de indexul ,,Proprietarii de case, numerele de carte funciare și numere topografice ale caselor din Brașov” din 1913, existent chiar în această instituție și nu corespunde nici cu suprapunerea cadastrală efectuată de expertul topograf Radu Precup. Mai precis, de la numărul stradal 44 (vechi 42) care avea două numere top, se mută un top la numărul stradal 46 (vechi 44) și le ,,împinge” pe celelalte până la numărul stradal 50 (vechi 48), unde în loc de un top (corect), apar două topuri de casă ( incorect).
Avem în Brașov două hărți vechi, una de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu valoare istorică, dar modificată față de realitate pe copia conforma cu originalul, așa cum am arătat mai sus, la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Brașov, și o alta, mai recentă, după care s-a făcut cartea funciară de la sfârșitul secolului al XIX-lea, utilitară pentru expertizele cerute de instanțele judecătorești, în stabilirea proprietăților antecesorilor, la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Brașov. Aceasta este corectă, conform declarației dată de Registratorul Șef de la OCPI, la audiența din 18 mai 2017, în prezența presei. Răspunzând la întrebarea care harta veche corespunde realității, cea de la OCPI Brașov sau cea de la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Brașov, a afirmat clar ca cea de la OCPI este corectă. Cu alte cuvinte, harta existentă la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Brașov nu este conformă cu realitatea.
Modificările prezentate mai sus, atât în hărți cât și în cărți funciare au avut consecințe juridice. La imobilul de pe str. Castelului nr. 46, doi proprietari de apartament au cerut instanței dreptul de a se intabula. In 2006 instanța Judecatoriei Brașov a cerut expertiză topografică privind situarea imobilului, mai precis identificarea numerelor topo pe teren la imobilul de pe str. Castelului nr. 46.
Expertul tehnic topograf Fazakas Grigore, desemnat de instanța Judecatoriei Brașov, a făcut un colaj din două hărți: a luat capul hărții de la OCPI Brașov (harta CF nr. 67-77) pe care l-a lipit de conținutul copiei conforme cu originalul a hărții vechi, de la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Brașov cu topuri modificate din zonă, în cazul de față. În felul acesta, se îndeplinea cererea de legalitate a instanței de judecată ca harta pusă la dispoziție să fie de la OCPI Brașov, iar prin conținut, prin folosirea hărții de la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov, prezentându-se astfel o situație topo modificată față de realitate. În felul acesta, cele șase numere top: 4884, 4885, 4886, 4887, 4888, 4889 din CF 26 nu mai cuprindeau două imobile numere stradale 42-44 (corect), ci cuprindeau acum trei imobilele, adică și numărul 46 (incorect), așa cum apăreau pe copia conformă cu originalul a hărții topografice modificată față de realitate, de la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov.
Dosarul expertizei conținea și adresa nr. 7646/2006 semnată de ing. Comșa Mihai, șeful biroului ,,Intabulări RIAL Brașov”, adresă care întărește modificarea incorectă operată de expert, introducând imobilul în altă carte funciară, CF 26 Brașov, alături de alte două imobile. Astfel, șeful biroului ,,Intabulări” prezintă CF 26 care ar cuprinde în felul acesta 3 imobile de pe str. Castelului, la nr. 42, 44 și nr. 46 (?!).
Continuarea mâine.
Iulian Rinder
